“Minunea” Leicester – analiza echipei care este pe primul loc in clasamentul de fotbal din Anglia

In conditiile in care toti marii fotbalisti europeni se pregatesc pentru Euro si sezonul este pe sfarsite, putem sa tragem linie in cazul unora dintre cele mai mari campionate ale continentului. In Italia, Germania si Franta se cunosc deja castigatoarele. Lupta din Spania se va duce pana in ultima etapa, insa nu acelasi lucru se poate spune si despre campionatul englez, unde exista mari sanse sa se inregistreze cea mai mare surpriza din istoria fotbalului european. Intr-o tara in care se afla cele mai bogate echipe, titlul este gata sa fie castigat de o echipa de care multi nici nu auzisera. Leicester arata ca fotbalul este frumos in continuare, dar oare este iminentul lor succes atat de surprinzator cum ar fi multi gata sa spuna?

De ceva vreme, m-am obisnuit ca, atunci cand ma uit pe clasamente de fotbal din Anglia (asa cum sunt cele de pe Clasament-Fotbal.com, cel mai bun site de profil din Romania), sa vad numele echipei lui Ranieri pe primul loc. Sunt acolo de mai bine de 20 de etape si cu inca trei ramanse, nu pare sa existe sanse ca ei sa se impiedice. Este un fapt surprinzator, dar prin combinarea jocului bun al lui Leicester si a jocului slab sau mediocru al marilor echipe, explicatiile nu intarzie sa apara, iar cifrele nu mint niciodata.

Jucatorii stiu ce sa faca cu mingea

Leicester nu are cea mai buna posesie din Premier League. Cu o medie de 44 %, acestia se situeaza undeva la mijlocul clasamentului. Cu toate acestea, echipa ocupa al treilea loc in campionat in ceea ce priveste atacul (doar City si Tottenham au marcat mai mult). Asta inseamna ca jucatorii, odata ce captureaza mingea, merg cu ea direct spre poarta pentru a inscrie. Chiar, mai important decat atat este faptul ca si reusesc sa faca asta.

Albastrii sunt cunoscuti in acest sezon ca fiind o echipa care a castigat multe meciuri cu 1-0, dar au si destule in care au marcat mult mai mult decat atat. Au o medie de 1.8 goluri pe meci, lucru care demonstreaza ca atacul functioneaza exact asa cum trebuie (Vardy este, totusi, unul dintre golgeterii campionatului).

Asadar, poate ca nu ar fi cea mai buna si nici cea mai spectaculoasa campioana din istoria Angliei, dar cu siguranta ar fi una dintre cele mai eficiente, poate la egalitate cu Chelsea de anul trecut si din celalalt mandat al lui Mourinho, cand organizarea era pe primul loc. Se pare ca Ranieri a reusit sa copieze bine acel registru, dar adaugat si alte avantaje care se dovedesc a fi decisive.

Apararea merge bine, desi nu grozav

O echipa care primeste 33 de goluri aproape intr-un intreg sezon este una care se poate lauda cu o aparare destul de buna. Leicester are si acest avantaj de partea ei, desi exista si la acest capitol echipe care o intrec. Totusi, cu o diferenta de 30 de goluri intre ce a marcat si ce a primit, jucatorii se pot declara multumiti. Si daca din toate acestea este eliminata infrangerea in care au incasat foarte multe goluri, bilantul ar fi unul si mai bun. Cu alte cuvinte, echipa este una care pierde greu, dar, cand o face, o face la scor. Totusi, probabil ca atat publicul cat si jucatorii prefera o infrangere pe tur, la mai multe goluri, decat trei sau patru, dar cu 1 -0.

Iar intr-o competitie in care scorurile de 4 la 4 sau de 7 la 0 sunt ceva destul de comun, o competitoare care reuseste sa fie constanta si sa nu lase adversarului prea multe sanse va avea oricand un punct in plus, punct pe care Leicester pare sa il exploateze exact asa cum trebuie si care este baza spre un titlu istoric, pe care nimeni nu il visa.

Echipa nu pierde

Leicester nu va fi campioana care va termina neinvinsa, asa cum o facea Arsenal acum multi ani. Insa, daca va fi, o va face cu doar cateva infrangeri. Pana acum are doar trei. Numarul de egaluri este marisor, 10, dar, in comparatie cu ceea ce au urmaritoarele, raportul este mult mai bun (Tottenham are o infrangere si un egal in plus, City are 9 meciuri pierdute, iar Arsenal 7). Cu alte cuvinte, echipa fost constanta si nu a pierdut decat in fata lui Arsenal (5 – 2 si 2 – 1) si Liverpool (1 – 0). In sezoanele precedente, Chelsea a pierdut de 3 ori, City de 6 si United de 5, deci posibila campioana de acum are cele mai mari sanse sa ramana cu niste performante greu de atins, chiar si de catre echipe mult mai mari. Si, mai important, Leicester a batut-o si pe United, pe Chelsea, pe Liverpool sau City, dar si pe Tottenham, deci palmaresul cu echipele mari a fost unul pozitiv.

Raportul excelent intre golurile marcate si cele primite este cel care explica numarul mic de infrangeri. In plus, pregatirea meciurilor este una buna, tactica de asemenea si jucatorii nu au presiune. Asadar, se intrunesc toate premizele unui eventual succes rasunator.

Celelalte echipe sunt departe de forma lor ideala

Pe rand, United, City, Liverpool, Chelsea si chiar Arsenal au fost mari dezamagiri. Iar cand Tottenham ajunge sa fie singura contracandidata cu sanse reale, este clar ca exista niste probleme in campionat si ca cineva trebuie sa profite. De aceasta data, Leicester pare sa fie aceasta echipa.

Manchester United  inca nu se regaseste dupa plecarea lui Ferguson si se afla destul de departe chiar si de un loc in Champions League. In plus, se descurca greu chiar si cu echipele mici. City, pe de alta parte, parea sa fie mult mai in forma, dar trece printr-un sezon slab, care se va termina probabil pe un loc trei sau patru. Chelsea, desi este campioana en-titre, a inceput dezastruos si o buna bucata de vreme a fost mai aproape de retrogradare decat de cupele europene. Liverpool este aceeasi dezamagire constanta din ultimii ani. In final, acesta parea sa fie sezonul lui Arsenal, echipa avand cele mai mari sanse sa castige titlul, chiar si la finalul turului. Insa acestia se pare ca au cedat lupta, desi sunt singurii care au castigat de doua ori in fata liderului. Fara o impotrivire din partea marilor echipe, sunt clare motivele pentru care anul acesta poate sa fie unul deschis surprizelor.

O echipa fara vedete si cu un antrenor care a reusit sa isi stapaneasca jucatorii

Chiar si in conditiile scaderii valorice a gigantilor, Leicester nu este o echipa de traditie. In toata istoria ei a castigat doar trei trofee (de trei ori Cupa Ligii, ultima data in 2000 si o data Super Cupa). Asadar, aici nu pareau sa fie conditiile pentru marea performanta.

In acelasi timp, nu exista si presiune, ceea ce este intotdeauna benefic. Atunci cand capitanul tau vine din Africa de Sud si a mai jucat doar la Nottingham Forest,  iar vedeta momentului (adica Vardy) a jucat doar la cluburi de care nu a auzit nimeni, este clar ca nici patronul si nici suporterii nu aveau prea mari pretentii. Insa venirea lui Ranieri, antrenor cu experienta (desi a venit imediat dupa dezastrul din Grecia), a reusit sa inchege si mai tare o formula care juca de ceva ani impreuna.  Astfel, lipsa de pretentii  de mari vedete, stilul britanic asezat si bataios si inspiratia unui antrenor experimentat si-au facut treaba si impreuna au reusit sa duca echipa pe primul loc, lucru care nu s-a mai intamplat de peste 20 de ani in Premier League si aproape ca nu are corespondent in fotbalul european (poate doar titlul castigat de nou promovata Kaiserslautern in Germania, in 1998).

O astfel de victorie ar arata foarte clar cat de frumos poate fi fotbalul. In acelasi timp, acest lucru demonstreaza si ca valoarea echipelor din Premier League a scazut extrem de mult, daca ne gandim ca o echipa canditata la retrogradare cu un an in urma ar castiga titlul. Totusi, pana acolo mai este un pic. Leicester mai are de jucat cu Liverpool, Everton si Chelsea. Daca repeta rezultatele din tur este campioana. Insa, orice s-ar intampla, povestea lor va ramane in istorie si asta este tot ceea ce o echipa ar trebui sa isi doreasca.