Dan Stupar: „Este păcat și chiar tragic ceea ce se întâmplă cu acest club de mare tradiție, UTA!”
A căzut, așadar, cortina peste stagiunea de toamnă a ligii secunde. Vorba unui amic, dacă cei de la FRF ar fi dorit disputarea câtorva etape din retur, în acest an, până la Crăciun s-ar fi putut încheia campionatul. Atât de puține echipe au rămas în B2…
Deoarece a stat, UTA s-a distanțat și mai mult de locurile fruntașe, astfel că alb-roșiii iernează trist, departe de pozițiile 1 și 2, care permit accederea în elită.
Dar, poate că alegerile vor aduce și pentru campioana provinciei mult visatul investitor, care să schimbe, „da capo al fine”, tot ce mișună în curtea „Bătrânei Doamne”.
Să nu vă mirați, dragi utiști, nici dacă, la vară, pe vremea acordării licențelor, s-ar putea întâmpla o surpriză dintre cele mai plăcute, indiferent de locul ocupat în clasament. În fond, în politică și-n fotbal (la noi) e posibil orice.
TABEL
Et.1 ACS Recaș – UTA 1-1
Et.2 UTA – Mioveni 1-1
Et.3 Alba Iulia – UTA 1-0
Et.4 UTA – Corona Brașov 0-1
Et.5 FC Olt – UTA 0-1
Et.6 UTA – Damila Măciuca 2-2
Et.7 Luceafărul – UTA 0-0
Et.8 UTA – Râmnicu Vâlcea 3-0
Et.9 FC Argeș – UTA 0-2
Et.10 UTA – Târgu Mureș 2-0
Et.11 și 12, UTA a stat
Et.13 FC Maramureș – UTA 2-1
Et.14 UTA – FC Bihor 1-1
Et.15 UTA a stat.
Parcursul echipei UTA în turul campionatului 2012-’13
J V E Î Gm-Gp P A
Acasă 6 2 3 1 9-5 9 –9
Deplasare 6 2 2 2 5-4 8 +8
Total 12 4 5 3 14-9 17 –1
Dan, s-a încheiat turul campionatului, acum e vremea analizelor. Cum ai putea să caracterizezi parcursul echipei UTA după prima jumătate stagională?
Prin prisma clasamentului, pot să spun că evoluția noastră a lăsat de dorit. Cu toții ne-am propus și am sperat altceva, fără să reușim, din păcate, să realizăm acest lucru.
S-a început greu, cu patru etape fără victorie…
Începutul de sezon a fost, așa cum spui, foarte fragil. Acest lucru și-a pus amprenta asupra întregului nostru parcurs din campionat, noi fiind puși în situația de a evolua din postura de urmăritoare a fruntașelor, poate și cu o presiune în plus pe umerii jucătorilor. Un alt motiv, poate o explicație a evoluției noastre sub așteptări a fost acela că, până spre jumătatea turului, lotul nostru a avut de suferit. Am avut mulți accidentări, iar jucătorii noi nu au atins un punct optim al pregătirii decât după ce s-au scurs niște etape din campionat. Odată cu intrarea lor în echipă, am avut o ascensiune, iar când eram atât de aproape de primele două locuri, am reușit să obținem un singur punct din ultimele două partide, de la Baia Mare și de acasă, cu FC Bihor. Astfel, diferența a crescut față de locurile promovabile.
Diferența e mare și pentru că în retur mai sunt doar 12 etape, după retragerea Voinței Sibiu. Practic, e foarte puțin timp.
Este un amănunt esențial, în defavoarea noastră. Dacă în anii trecuți jucam 17 etape, acum numărul de echipe este redus și trebuie să încercăm să refacem handicapul în jocurile rămase. Trebuie să fim realiști și să acceptăm faptul că ne-am îndepărtat de obiectivul dorit în fiecare an la Arad, promovarea. Nu mai depinde doar de noi. Nici celelalte echipe din frunte nu mai au timp să piardă atâtea puncte, timp în care noi ar trebui să avem un parcurs perfect.
„Punctul de la Timișoara trebuia să ne poarte spre vârf!”
Să disecăm puțin campionatul. În primul meci, UTA a întâlnit o nou promovată, ACS Recaș, care evolua pe stadionul Dan Păltinișanu, al echipei Poli Timișoara, fiind percepută de autoritățile locale ca fiind, de fapt… Poli, schimbându-i-se denumirea. Egalul de acolo ar fi trebuit să vă dea aripi.
Știam că ambițiile din acest derby pot să anuleze diferența de valoare dintre echipe. Punctul obținut, în fața unei contracandidate, trebuia să ne conducă la o evoluție ulterioară bună, pe baza unui moral ridicat.
S-a văzut că timișorenii reprezintă o echipă redutabilă a seriei, întrucât nu a cunoscut înfrângerea pe parcursul turului. Ce a urmat?
Din păcate, în loc să adunăm puncte, ne-am împiedicat de niște echipe care nu au arătat că ne sunt superioare valoric. Acestea ar fi Mioveni, Alba Iulia, chiar liderul la zi, Corona Brașov.
Când am văzut programarea etapelor și faptul că jucăm acasă, în primele etape, cu două nou promovate cum sunt Corona Brașov și Damila Măciuca, mi-am spus că sorții ne-au fost favorabili. De ce? În anii trecuți, când UTA întâlnea la început de campionat, în deplasare, o echipă venită dintr-un eșalon inferior, se împiedica. Toți se mobilizau la maxim să învingă o echipă de tradiție, ba ne era și arbitrajul potrivnic, vezi cazul lui FC Olt, de anul trecut, de exemplu (n.r., 2-2). Acum, avantajul terenului propriu trebuia să fie un atu, de care nu am beneficiat. Cum comentezi?
Din două meciuri am obținut un singur punct. Să vedem de ce. Jucând cu Corona, o echipă fără nume, UTA era favorită clară. Poate am considerat că suntem dinainte câștigători, iar după ce am fost conduși nu am mai reușit să egalăm. Damila a jucat frumos, iar cele două echipe se află în partea superioară a clasamentului, dovadă că, până la urmă, acele meciuri nu au fost simple accidente.
„Nu mai sunt favoriți, iar orice rezultat este, practic, imprevizibil”
Ca să fac un joc de cuvinte, măciuca s-a întors și împotriva Damilei, dar și a Coronei, când Vâlcea, codașa seriei s-a impus, și unde, chiar pe terenul celor două formații…
Vâlcea nu a fost băgată în seamă, cred eu, reușind să producă surprize. Mai e ceva, dacă studiem campionatele Diviziei B, de-a lungul anilor. Echipele nou promovate încep cu elan, iar pe parcurs se sting. Damila a început deja să o ia la vale.
E chiar atât de echilibrată seria? Și diluată valoric, desigur.
Bineînțeles. Nu mai sunt valorile de altădată. Să îți dau un exemplu. Dacă un jucător sau chiar o echipă evoluau bine șapte meciuri din zece, acum există oscilații mari de formă ale grupului, datorită problemelor multiple: accidentări, situație financiară, integrarea târziu în lot a unor jucători veniți la echipe, pe fondul unei pregătiri precare. Aceste lucruri duc la surprize cu totul neprevăzute. Practic, așa cum bine ai spus, oricine poate să învingă pe oricine.
După victoria de la FC Olt și remiza de la Oradea, cu Luceafărul, au urmat trei victorii consecutive. S-a atins un vârf de formă ce părea că o va duce pe UTA între primele două locuri, înainte de vacanță.
Jucătorii au ajuns să se cunoască între ei. S-au format niște relații de joc. Laso, poate Feussi, de exemplu, au venit cu o calitate în plus față de jucătorii de dinainte. Echipa părea sudată, apoi a venit acea pauză de trei săptămâni cauzată de retragerea echipei din Sibiu și…
„Prin rezultate bune, puteam schimba strategia de viitor la echipă. Așa însă…”
…și meciul nefericit de la Baia Mare, pe care UTA l-a avut în mână. Cum s-a putut pierde o astfel de partidă?
Am deschis repede scorul și puteam să majorăm diferența. Așa cum se întâmplă adesea, fotbalul te pedepsește și, pe niște greșeli, am pierdut trei puncte care ar fi contat enorm. A greșit Amadio la golul primit de la distanță, a ratat Gligor penaltiul, o greșeală umană, pentru care nu-l învinovățesc, apoi lovitura de pedeapsă produsă de noi a dus la pierderea partidei, în fața ultimei clasate. S-a creat apoi o nemulțumire, firească poate, la nivelul lotului. Se știe și ce a urmat cu FC Bihor, când am ratat, din nou, nepermis de mult și le-am dat posibilitatea adversarilor să egaleze la prima oportunitate pe care au avut-o. Am mai pierdut două puncte, care odată câștigate ar fi schimbat strategia conducerii pe viitor. Așa, nu se știe încă ce va fi de acum încolo.
Probabil se va merge pe întinerirea lotului. Ar fi cea mai puțin costisitoare variantă.
Nu am discutat cu președintele Catanzariti despre aceste lucruri.
Cert este că se anunță, încă de pe acum, o iarnă pe cât de lungă, pe atât de mohorâtă, așa cum am avut în ultimii ani, la echipa fanion, din Calea Aurel Vlaicu…
Din păcate, se întâmplă prea des la un club ca UTA și la un oraș cum este Aradul. Este păcat și pot să spun chiar tragic faptul că, un club care a adus atâtea satisfacții arădenilor, care a lansat atâția fotbaliști de valoare spre echipa națională sau la alte cluburi din țară sau din străinătate, este în această situație. Este păcat că în ultimii ani nu se mai reușește acest lucru, că nu există stabilitate nici organizatorică, nici financiară. Nu cunosc motivele, spun doar că s-ar putea mai mult, din partea tuturor celor care ar putea să o facă.
